Cel de-al cincilea Dialog de politici NEXT4EU, desfășurat la Chișinău la 12 aprilie 2024, a pus în discuție două subiecte cruciale pentru viitoarea integrare a Moldovei în UE. În primul rând, colaborarea dintre organizațiile societății civile și stat. În al doilea rând, planurile de a organiza un referendum constituțional privind integrarea în UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din octombrie anul curent.

Mai jos sunt prezentate principalele idei din dezbatere.

În timpul sesiunii de deschidere s-a afirmat:

  • Un mediu sigur și favorabil pentru organizațiile societății civile este fundamental, precum și participarea incluzivă la elaborarea politicilor. Trebuie să li se acorde drepturile fundamentale, în special libertatea de întrunire și de exprimare. Accesul la informații, educația media, precum și rezistența la informațiile manipulate sunt esențiale pentru ca societatea civilă să ia decizii în cunoștință de cauză.
  • Ar trebui să fie disponibile mecanisme adecvate pentru a asigura participarea societății civile în zonele rurale și îndepărtate.
  • Este necesar să se acorde acces la resurse financiare. UE, prin diverse programe, contribuie la acest obiectiv.
  • Participarea societății civile la dezbaterile legate de aderarea la UE va contribui la creșterea încrederii în acest proces pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine reformele necesare și, în același timp, să sporească încrederea în democrație.
  • Societatea civilă este cea care are această capacitate de a da o voce cetățenilor și de a-i reprezenta în aceste reforme. Contribuția societății civile va fi esențială în toate etapele procesului de aderare la UE și, de aceea, dialogul va continua în contexte formale sau informale. Societatea civilă a evoluat foarte mult în ultimele trei decenii. Rolul fiecăreia dintre ele este foarte important în acest proces și, mai ales la nivel local, ele pot fi gardienii procesului de integrare în UE, în special în contextul unei dezinformări puternice.
  • Aderarea la UE este o țintă în mișcare. Cu sprijinul societății civile, autoritățile moldovenești ar putea accelera procesul de negociere, dar au nevoie de sprijinul populației din întreaga țară. Experiența Balcanilor de Vest arată că ar putea dura mai mult timp până la obținerea statutului de membru.

Primul panel, cu privire la negocierile de aderare la UE și rolul societății civile în acest proces, s-a axat în profunzime pe rolul și implicarea societății civile în negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE. Pe de o parte, participarea activă a societății civile este crucială, mai ales având în vedere că aceasta a acumulat o experiență substanțială în multiple domenii care vor fi discutate în timpul negocierilor de aderare la UE și ar putea face procesul mult mai eficient. În același timp, societatea civilă trebuie să-și exercite în continuare rolul de câine de pază, ceea ce aduce în discuție o problemă importantă de responsabilitate democratică a procesului de apropiere de UE.

  • Guvernul Moldovei a reușit să dezvolte un parteneriat foarte bun cu societatea civilă. Ar fi esențial să se asigure ca acest parteneriat să devenină unul permanent. Trebuie creat un mecanism specific la diferite niveluri pentru a se asigura că, indiferent de cine se află la putere, același parteneriat bun va persista în viitor.
  • Societatea civilă este în mare măsură în favoarea procesului de integrare în UE, dar această loialitate aduce și anumite riscuri. Societatea civilă, riscă să fie mai indulgentă și să aibă mai puțină rigoare față de instituțiile statului implicate în acest proces și, evident, aceste riscuri trebuie minimizate. Statul nu trebuie să se supere atunci când organizațiile neguvernamentale vin cu anumite critici. De multe ori, aceste critici nu sunt percepute corect. De aceea, este bine să existe un dialog continuu.
  • Majoritatea societății civile împărtășește aceeași idee – Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene, Moldova trebuie să se transforme, trebuie să investească în reforme.
  • Comunicarea publică este și mai importantă atunci când vorbim despre procesul de aderare, deoarece negocierile sunt foarte dificil și complex de explicat ca proces. Transparența este un instrument extraordinar pe care îl are Moldova.
  • În Serbia, societatea civilă nu a intrat direct în grupurile de lucru guvernamentale pentru negocierile de aderare. Perspectiva societății civile dina ceastă țară a fost că este mai bine să rămână în afara procesului pentru a asigura o monitorizare neutră și obiectivă a acestuia. Cu o reglementare clară a acestui dublu rol de observator și de contribuitor la proces, este posibil să se găsească un compromis.

Cel de-al doilea panel a fost dedicat referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care va avea loc simultan cu alegerile prezidențiale din octombrie 2024. Dacă referendumul va avea succes și majoritatea celor care vor vota vor spune “Da”, integrarea în UE ca obiectiv strategic va fi inclusă în Constituția Republicii Moldova.

Cu toate acestea, ajungerea la acest obiectiv este o mare provocare, deoarece în societatea moldovenească au fost dezbătute multe argumente pro și contra. Poziția și implicarea societății civile în promovarea votului pentru “da”, dar, în același timp, fără a fi acuzată de partizanat, este de o importanță fundamentală.

  • Este extrem de important să înțelegem că bătălia privind rezultatul referendumului nu se va încheia în ziua referendumului. După referendum va începe bătălia de interpretare a rezultatelor.
  • Opozanții încearcă să transforme referendumul din pro/contra UE într-un referendum pro/contra Maia Sandu, pro/contra PAS.
  • Momentul comunicării și promovării integrării europene este acum, iar toți cei care o susțin ar trebui să se alăture acestui proces.
  • Este o șansă unică care trebuie valorificată, dar există temeri că Republica Moldova nu este bine pregătită pentru acest referendum.
  • Există încă o lipsă de cunoștințe despre referendum: ce înseamnă acesta, care sunt consecințele lui potențiale, ce se va întâmpla mai departe, ce anume se va schimba în Constituție, ce și cum rămâne cu statutul de neutralitate. Există un spectru larg de întrebări. În timp ce pentru societatea civilă din capitală aceste momente sunt clare, din păcate, comunitățile locale încă nu știu aproape nimic. Prin urmare, este nevoie de o comunicare mai strânsă și de o campanie intensivă de informare.

La acest Dialog de politici au participat ambasadorul Germaniei în Moldova, Margaret Uebber, viceprim-ministrul pentru aderarea la UE, Cristina Gherasimov, șeful de cabinet al Administrației Prezidențiale, Adrian Baluțel, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Interne, Jana Costachi, Corina Mocanu Bonnin din partea Delegației UE în Moldova, reprezentanți ai societății civile, ai agențiilor de dezvoltare și ai misiunilor consultative.

Proiectul „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, este implementat de Institut für Europäische Politik (IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu suportul oferit de Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.