Reprezentanții grupurilor etnice au identificat în cadrul unui dialog regional problemele și soluțiile în consolidarea unei societăți puternice
Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), au organizat, în perioada 29-30 noiembrie curent, primul eveniment în format de dialog regional din cadrul proiectului „Promovarea societății civile și dialogului interetnic în Republica Moldova în contextul procesului de asociere cu UE (CIVID)”.
La eveniment au participat 35 de participanți din diferite regiuni ale Republicii Moldova, precum și reprezentanți ai diferitor etnii. De asemenea, la eveniment au participat tineri, experți ai societății civile, mediului academic și de afaceri, precum și reprezentanțiu ai autorităților publice centrale și locale. Scopul evenimentului a fost de a genera o discuție referitoare la consolidarea dialogului între grupurile etnice și identificare soluțiilor practice în diverse domenii precum: educația, accesul la mass-media, drepturile sociale sau dezvoltarea economică.
În deschiderea evenimentului, cu un cuvânt de salut a venit Iulian Groza, Director executiv, IPRE, iar Vlad Kulminski, Director executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), a prezentat care sunt pericolele ce au dus la dezbinarea societății moldovenești pe diferite criterii. Totodată, Dominic Maugeais, Manager proiecte IEP, a vorbit despre importanța dialogului interetnic în consolidarea unui stat puternic.
De asemenea, Iulian Rusu, expert asociat IPRE, s-a referit la dreptul minorităților de a participa la viața publică. Olga Goncearova, Președinte al Adunării Popoarelor din Moldova, a vorbit despre care sunt soluțiile de îmbunătățire a relațiilor interetnice din Moldova, iar Dr. Ewa Chylinski, Director Regional la Centrul European pentru Probleme Minoritare, Expert al Consiliului Europei, a venit cu o prezentare privind practicile de succes din în îmbunătățirea relațiilor interetnice.
În cea de a doua zi a evenimentului participanții au fost divizați în patru grupuri. La fiecare masă a fost desemnat un moderatori, care a dezbătut timp de 20 minute un subiect din cele patru tematici alese anterior: educația și mass-media (moderat de Stela Babici, Centrul Dacia, Soroca); dezvoltarea economică (moderat de Mihail Șalvir, Comrat); drepturile sociale (moderat de Vadim Pistrinciuc, IPIS); Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (moderat de Vitalie Ponomariov, istoric, Cahul). Dialogul a fost organizat rotativ, astfel că fiecare tematică a fost discutată în fiecare din cele patru grupuri.
Scopul acestui exercițiu a fost identificarea problemelor și măsurilor ce trebuie implementate privind consolidare a relațiilor interetnice. Iată unele din cele mai importante concluzii ale dezbaterilor:
- Pentru a schimba situați în domeniul economic ar fi binevenit de implementat așa idei, precum: crearea centrelor de studiere a limbii române benevolă în regiuni; crearea centrelor de dezvoltare a abilităților antreprenoriale regionale; dezvoltarea infrastructurii de turism; stagii pentru tineri în diferite regiuni interculturale ale țării; elaborarea și dezvoltarea brand-urilor locale și regionale; finanțarea mass-media regionale și naționale, precum și a emisiunilor de promovare a dialogului intercultural etc.
- La nivel social se atestă lipsa unor mecanisme de studiere a limbilor, iar sărăcia a dus la stereotipizarea păturilor defavorizate și a diferitor reprezentanți etniilor. O altă problemă o constituie faptul că etniile nu interacționează una cu alta, iar aceasta duce la creșterea nivelului de intoleranță în societate. De asemenea, este necesar de revizuit modalitatea de predare a limbii de stat în regiunile unde preponderent se vorbește o altă limbă, iar lipsa cadrelor de predare a acesteia acutizează acest fenomen.
- Pentru schimbarea percepției privind rolul Acordului de Asociere UE-RM sunt necesare următoarele mecanisme de intervenție: informarea corectă a publicului privind AA; contracararea propagandei anti-UE și a dezinformării; societatea civilă ar trebui să exercite presiuni asupra partidelor politice cu scopul descurajării discursurilor și comportamentelor populiste și demagogice. De asemenea, participanții au căzut de acord că procesul de implementarea a AA UE-RM să fie accelerat, iar reformarea sectoarelor cheie să devină o prioritate pentru Republica Moldova.
Evenimentul face parte din proiectul CIVID și a fost realizat cu susținerea Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.
Proiectul s-a început în iulie 2018 și va dura 12 luni şi are drept obiectiv îmbunătățirea armoniei sociale la nivel regional prin încurajarea discursului public și elaborarea propunerilor de politici publice referitor la integrarea grupurilor etnice, precum și sprijinirea implementării Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova. Printre acțiunile planificate se numără dezbateri publice, ateliere de lucru şi dezbateri TV în regiuni precum Soroca și Taraclia. Pe final experții vor veni cu o serie de recomandări de politici privind îmbunătățirea cadrului legal referitor la integrarea minorităților