Criza multidimensională generată de COVID-19 a relevat disfuncționalități grave ale sectorului public din Republica Moldova – de la capacitatea slabă de luare a deciziilor de criză, funcționarea defectuoasă a sistemului de sănătate, la lipsa unui mecanism de finanțare de urgență. Pentru a face față pandemiei, Republica Moldova a cerut ajutor umanitar și a solicitat finanțare internațională.  Însă autoritățile nu au asigurat suficientă transparență în procesul de negociere, și nu au avut o abordare strategică de comunicare și informare a publicului cu privire la condițiile asistenței, și destinația fondurilor.

În cadrul proiectului „Sporirea efortului societății civile din Republica Moldova în monitorizarea fondurilor acordate de instituțiile financiare internaționale, în legătură cu criza COVID-19”, implementat cu sprijinul  Fundației Soros Moldova, Institutul pentru inițiative strategice (IPIS) și-a propus să colecteze informația ce ține de asistența financiară obținută de Moldova din partea instituțiilor financiare internaționale (IFI), să elaboreze note analitice bazate pe informațiile obținute, dar și să identifice obstacolele instituționale și lacunele de transparență în procesul de administrare a asistenței financiare .

Conform datelor obținute de IPIS, în primul an de pandemie, Republica Moldova a reușit să negocieze și să ratifice cinci acorduri de împrumut cu instituțiile financiare internaționale. Asistența financiară a fost acordată pentru atenuarea impactului economic și social al crizei generate de COVID-19, cum ar fi acoperirea deficitului bugetar, suport pentru întreprinderi Micro, Mici și Mijlocii (ÎMMM), dar și consolidare sistemului de sănătate.

Victoria Olari, coordonatoare de proiect IPIS: Deși ajutorul financiar este un subiect de mare interes pentru public, autoritățile nu acordă atenție suficientă transparenței și supravegherii. IPIS, cu suportul Fundației Soros Moldova, și-a propus să monitorizeze modul în care sunt gestionate fondurile acordate de instituțiile financiare internaționale. Concluziile experților noștri sunt că autoritățile nu asigură transparența adecvată a procesului de negociere, nici o abordare strategică de comunicare în informarea publicului despre condițiile de asistență și nici nu prezintă publicului informații coerente pentru ce folosesc fondurile.

 Lipsa transparenței a fost menționată și de jurnaliștii care în cadrul acestui proiect au realizat patru investigații tematice.

Liuba Șevciuc, cofondatoare CU SENS: Cea mai mare dificultate cu care ne-am confruntat a fost nedorința autorităților de a da interviuri în fața camerei de luat vederi și de a oferi informații de interes public. Or, subiectele pe care le-am realizat în cadrul proiectului au fost video. Atât Ministerul Educației și Cercetării, cât și instituțiile medicale vizate în anchete, inițial, au refuzat să ne ofere interviuri și să ne dea date despre achizițiile efectuate pe timp de pandemie. Doar după ce am pus presiune prin intermediul serviciului de presă al Guvernului, prin solicitări și apeluri telefonice zilnice am reușit să ne facem munca de jurnalist.

 “Cetățenii trebuie să cunoască și să înțeleagă care sunt IFI care oferă sprijin Republicii Moldova, care sunt condițiile pentru acordarea acestui suport și cine vor fi beneficiarii finali. De asemenea, trebuie să fie ușor accesibilă și informația cu privire la progresul de valorificare a fondurilor alocate de asistența financiară internațională, rata de absorbție și eventualele motive care justifică nevalorificarea bugetului acordat”, – susține Natalia Camburian, directoare a Departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

Natalia Camburian: Administrarea transparentă și corectă a fondurilor recepționate de la Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile publice. Conform analizelor efectuate de către experții proiectului, Republica Moldova a semnat în anul 2020 acorduri de împrumut și suport financiar în valoare de circa 418 mil. EUR (cca 9 miliarde MDL). Autorii au subliniat faptul că niciodată RM nu a beneficiat de un suport atât de amplu, de la un număr atât de mare de donatori și concentrat pe o singură dimensiune – sănătate publică. În acest context, pentru a responsabiliza autoritățile publice, este imperativ să fie asigurat accesul liber la informații de interes public.

 «Din aceste considerente, Fundația susține efortul societății civile și a mass media de a monitoriza administrarea fondurilor acordate de IFI pentru a spori transparența și a reduce oportunitățile de corupție care pot apărea în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare”, – concluzionează Natalia.

Mai multe informații citiți în Notele analitice realizate în cadrul acestui proiect:

1. Cartografierea asistenței externe oferite Republicii Moldova în lupta cu pandemia COVID-19
2. Monitorizarea fondurilor IFI în contextul crizei COVID-19. Perspectiva legală, transparență și anticorupție
3. Analiza modului în care a fost distribuită și gestionată asistența umanitară și socială pentru COVID-19