Experții media naționali și internaționali au făcut un schimb de experiență privind strategiile de dezinformare în cadrul Laboratorului de Networking. De asemenea echipele IEP, IPIS și IPRE au prezentat rezultatele Studiului de analiză și strategiile de advocacy pentru îmbunătățirea rezilienței la dezinformare.

Institutul de Politici Europene din Berlin (IEP) în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au prezentat totalurile proiectului „#inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova”, realizat pe parcursul anului 2021 cu suportul  Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Germania.

Prezentă la eveniment Ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Excelența sa Angela Ganninger, a enumerat un șir de efecte negative pe care le poate avea dezinformarea.

Angela Ganninger, Ambasadoarea Germaniei la Chișinău: Știrile false și dezinformarea reprezintă o provocare foarte mare în mai multe țări și Republica Moldova nu este o excepție. Dezinformarea poate avea un impact foarte mare asupra percepțiilor și atitudinea persoanelor fizice și poate influența discursul public și distorsiona mesajul, aprofundând polarizarea, ceea ce poate duce la un mediu foarte toxic în politică și în dezbaterile publice, și chiar la crime instigate de ură.

Unul din autorii studiului “Analiza strategiei de îmbunătățire a rezilienței Republicii Moldova în fața dezinformării”, Valeriu Pașa, a menționat necesitatea sporii nivelului de transparență financiară a instituțiilor media și liderilor de opinii.

 Valeriu Pașa, președintele comunității Watchdog.md: Chestiunea securității informaționale trebuie tratată exact așa, ca o chestiune de securitate. Respectiv după mine, regulile de transparență în domeniul mass-media trebuie să fie ridicate. La fel cum sunt cerințele aplicate în privința partidelor politice. Niște rigori mai stricte de control fiscal de raportarea veniturilor și cheltuielilor, astfel încât să ne asigurăm că nu sunt surse tenebre care finanțează instituțiile media sunt binevenite.  Același lucru ar trebui să se refere și la actorii importanți care participă la formarea opiniei publice.

“Piața dezinformării evoluează mai repede decât piața mass-mediei”, – consideră jurnalista Galina Vasilieva.

Galina Vasilieva, redactor-șef NewsMaker: Ce înseamnă dezinformarea? Dezinformarea înseamnă o informare care de fapt induce în eroare populația cu scopuri de careva câștiguri financiare, economice sau politice. Dar eu cred că anume utilizatorii care cred în această dezinformare sunt cei care contribuie la volumul știrilor false.

 Când noi avem în vedere contracararea dezinformării pe cine avem noi în vedere? Pe cei care produc știrile false, sau utilizatorii care cred în ceea ce citesc și văd. Primul grup ar putea fi abordat din punc de vedere legal, să fie responsabilizat, în cazul celui de al doilea grup eu cred că ar trebui să consolidăm rolul mass-mediei individuale. 

Expertul media din Ucraina, Evghenii Fedcenko subliniază că lupta cu știrile false își are specificul său.

Evghenii Fedcenko, redactor-șef StopFake (Ucraina): Atunci când lupți cu știrile false pe de o parte lupți cu asta, dar pe de altă parte amplifici problema, pentru că alte persoane care nu știau aceste știri, află despre ele. Situația cu știrile COVID este mai critică deoarece noi cu adevărat trebuie să ajungem nu doar la acele persoane care sunt deja în acea bulă, dar și la acele persoane care încă nu s-au decis, care sunt ezitante.

Concluzionând părerile expuse la eveniment Directorul Institutului pentru Politici Europene de la Berlin, Funda Tekin, propune concentrarea eforturilor pe identificarea metodelor noi de dezinformare și comunicarea acestora publicului larg.

Dr. Funda Tekin, Director IEP: Am remarcat mai multe lucruri. Este important să abordam lipsa de strategii si cadrul de reglementare. Dar mai mult aș vorbi despre necesitatea de a avea măsuri concrete pentru contracararea dezinformării.

 Trebuie să fim foarte atenți atunci când vorbim despre identificarea știrilor false si sa ne gândim la impactul acestei dezinformării. Să vedem care sunt forme noi de dezinformare și să încercăm să comunicăm acest lucru publicului.

 Pandemia ar putea sa ne ajute sa comparăm experiențele noastre, deoarece este o pandemie globala si eu cred că este pentru prima dată când noi toți suntem în situație similară în ceea ce privește vaccinarea și răspândirea știrilor false.

Pe parcursul  anului 2021,  în cadrul proiectului  au fost realizate patru video-uri de demontare a miturilor  (fact-checks)  și patru  pod-cast-uri despre diferite aspecte ale dezinformării în Moldova, două dezbateri la nivel național și regional. De asemenea, 20 de tineri au  beneficiat  de un program  de  instruire care  a  inclus patru module   teoretice  și practice  în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării.