News - Page 21 of 27 - Institutul pentru Inițiative Strategice

Viceprim-ministrul Cristina Lesnic în dialog cu reprezentanții Institutului pentru Inițiative Strategice

Viceprim-ministrul Cristina Lesnic a avut, azi, 23 ianuarie 2017, o întrevedere cu cu reprezentanții Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov, Vladislav Kulminski și Iulian Groza. Scopul întrevederii a constat în efectuarea unui schimb de opinii și idei pe marginea aspectelor ce țin de reglementarea transnistreană, promovarea politicii de reintegrare a țării și realizarea unor inițiative comune în măsură să consolideze cooperarea Vicepremierului și a Biroului politici de reintegrare cu exponenții societății civile. În cadrul discuției Vicepremierul a enunțat prioritățile ce urmează a fi realizate pe dimensiunea transnistreană pe parcursul anului 2018, printre acestea regăsindu-se: aducerea la îndeplinire a deciziilor protocolare semnate în 2017, implementarea într-o formulă eficientă a instrumentelor DCFTA pe întreg teritoriul țării, menținerea proactivității Chișinăului în cadrul tuturor platformelor de negocieri, promovarea măsurilor pozitive axate pe cetățean și pe necesitățile acestuia, fortificarea capacităților Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat. De asemenea, Vicepremierul a menționat necesitatea stabilirii și dezvoltării unor platforme de dialog cu reprezentanții mediului asociativ în vederea sincronizării eforturilor și determinării unor abordări comune pe aspectele legate de dosarul transnistrean, precum și a obținerii suportului acestora în procesul de realizare a unor proiecte ce își propun să apropie locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Reprezentanții Institutului pentru Inițiative Strategice au exprimat interes întru a dezvolta o interacțiune viabilă în acest sens, au concretizat disponibilitatea de a interveni cu expertiza necesară și de a susține acțiunile orientate spre sprijinirea procesului de reglementare și spre soluționarea celor mai primordiale dificultăți întâmpinate de […]

Strengthening the National Identity of Moldova within the EU association process

The project seeked to strengthen the process of national identity-building in Moldova, starting from the regional level and framing it in the context of the EU-Association process. The aim was to involve the ethnically and geopolitically divided population of Moldova and its minorities into a debate on the self-understanding and the value system of a future Moldovan nation and accordingly formulate policy recommendations, since a successful reform policy within the context of the EU Association process cannot be achieved without a successful nation-building process.

This project was implemented by the Institut für Europäische Politik (IEP) together with its partners, Institute for Strategic Initiatives (IPIS) and the Institute for European Policies and Reforms (IPRE), kindly supported by the German Federal Foreign Office.

Project implementation period: April – December 2017

IPIS budget: EUR 5,163

Offline cu reprezentanții mass-media și Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova Pirkka Tapiola

La 13 iulie 2017, Institutul pentru Inițiative Strategice, împreună cu Institutul pentru Politică Europeană din Berlin și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au organizat o dezbatere offline cu mass-media și șeful Delegației UE Pirkka Tapiola. La întâlnire s-a discutat despre aspectele cheie și cele mai bune practici europene cu privire la relațiile interetnice. Participanții au identificat mai multe exemple de politici ce ar putea fi incluse într-o agendă comună la acest subiect, precum și principalele divergențe de opinii ce apar în societate atunci când este abordată incluziunea minorităților. La fel, s-a discutat și despre consolidarea identității etniilor din Moldova și valorile care stau la baza acestui proces. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului “ Consolidarea identității naționale în Republica Moldova în contextul Asocierii cu Uniunea Europeană “. Scopul proiectului este de a promova incluziunea socială a minorităților interetnice și identitatea incluzivă. Proiectul include dezbateri publice, întâlniri cu reprezentanții societății civile, a factorilor de decizie din diferite regiuni din Moldova, cluburi de presă și pe final un set de politici și recomandări realizate de experți, care să includă pași și soluții concrete. Proiectul este implementat cu sprijinul financiar al Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei (Auswärtiges Amt).

Relațiile prietenoase interetnice – baza unui stat funcțional

La 29 mai curent la Chișinău s-a desfășurat Conferința „Identitate Națională şi Societate Incluzivă în Moldova: Probleme Actuale şi Viziuni Comune”, organizată de către Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE). La eveniment au participat șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova Pirkka Tapiola, E. S. Dl Daniel Ioniță – Ambasadorul României în Republica Moldova, E. S. Dl Arthur Michalski – Ambasadorul Poloniei și E.S. Dl Matthias Szilagyi – Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova. Ambasadorii prezenți au vorbit despre experiențele europene în problemele legate de identitatea națională și integrarea minorităților în consolidarea statului. Agenda Guvernului și a societății civile privind consolidarea interetnică a statului, toleranța și cooperarea internetnică și principalele obstacole în calea constituirii unei societăți incluzive au fost alte subiectele de interes pentru cei prezenți la Conferință. Printre cei care au împărtășit expriența cu participanții sunt și Michael Scanlan, Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Vladimir Țurcan – Președintele Comisiei pentru drepturile omului și relații inter-etnice în ParlamentulRepublicii Moldova, Pascal Bonnard – expert de la Universitatea Saint-Etienne în Franța, Nikolai Oleinik – Președintele comunității ucrainene în Moldova și Michael Sidorov – membru al Consiliului de coordonare al comunităților rusești în Moldova. Conferința a avut loc în cadrul proiectului “Consolidarea identității naționale în Republica Moldova în contextul Asocierii cu Uniunea Europeană “. Scopul proiectului este de a promova incluziunea socială a minorităților interetnice și identitatea incluzivă. Proiectul include dezbateri publice, întâlniri cu reprezentanții societății civile, [...]

Integrarea și protecția drepturilor minorităților în Germania – rolul EU și politici locale

La 29 august 2017 Fundația Konrad Adenauer în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice din Moldova a organizat un eveniment cu genericul “Integrarea și protecția drepturilor minorităților în Germania – rolul EU și politici locale”. La întrunire au participat reprezentanți din peste 20 comunități ale minorităților naționale, care au fost salutați de către Dr. Martin Sieg, Director al Biroului Fundației Konrad Adenauer în Romania și Republica Moldova, și Vlad Kulminski, Director Executiv IPIS. În calitate de invitați speciali și vorbitori au fost Hartmut Koschyk, membru în Parlamentul Germaniei, Împuternicit al Guvernului Federal German pe probleme de migrație și minorități naționale, și Vladimir Țurcan, Președintele Comisiei Parlamentare drepturile omului și rețalii interetnice din Parlamantul Republicii Moldova. În cadrul discursului său, Dl Koschyk a trecut în revistă politica, practicile de integrare a minorităților naționale și instrumentele folosite în Germania în acest sens. Vladimir Țurcan a vorbit despre cazul Republicii Moldova și provocările cu care se confruntă minoritățile naționale de aici. În procesul de interacțiune cu participanții, au fost abordare subiecte ca: politicile străine și locale, studierea limbii naționale și a minorităților, accesul la justiție și sănătate, implicarea minorităților naționale în procesul de luare a deciziilor și accesul la funcțiile publice, rolul partidelor politice din Moldova etc. Pe final, participanții au adresat întrebarea: „Dacă ne-am născut și am crescut în Republica Moldova sau dacă suntem prezenți aici de generații, e corect să fim considerați parte a unei minorități naționale sau suntem totuși băștinașii acestei țări?”

Dezbatere publică la Bălți: provocările și oportunitățile consolidării identității civice

Joi, 28 septembrie 2017 a avut loc cea de a doua dezbatere publică la nivel local în cadrul proiectului „Consolidarea identității naționale în Republica Moldova în procesul de asociere cu Uniunea Europeană”, organizată de către Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu susținerea Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei. Dezbaterea s-a desfășurat în cadrul Universității de Stat „Aleco Russo” din orașul Bălți cu participarea autorităților publice, mediului academic, experți străini și locali, reprezentanți ai minorităților naționale, precum și reprezentanți ai societății civile. Printre vorbitori s-au numărat: Alexandru Stratulat, din cadrul Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului și Olga Beinaroviča, Ofițer Politic, Delegația Uniunii Europene la Chișinău, Sergiu Conovalu, Coordonator național de programe, Oficiul în Republica Moldova al Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, Andrei Popov, Președintele Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Ghițu, Consilier în Consiliul municipal Bălți și Igor Cojocaru, Vice-rectorul USARB. La eveniment au fost abordate aspecte cu privire la consolidarea grupurile etnice în procesul de construcție a identității civice în Republica Moldova. Totodată, s-au discutat subiecte legate de provocările Uniunii Europene în procesul de cooperare cu autoritățile din R. Moldova pe partea integrării grupurilor etnice, procesul de europenizare și rolul acestuia în consolidarea identității naționale, conviețuirea etniilor din Republica Moldova, sentimentul de apartenență, precum și ameliorarea diferențelor și a pluralismului din societate. Astfel, Ewa Chylinski, Director Regional la Centrul European pentru Probleme Minoritare, Expert al Consiliului Europei, […]

TV8, Emisiunea Politica, Bilantul anului 2017 Invitati Andrei Popov si Igor Volnitchi

Cum a fost anul politic în Republica Moldova

Crize în interiorul partidelor, reforme și declarații tari, lupte între est și vest, scandaluri de corupție și control politic al instituțiilor au marcat cel mai mult viața politică din Republica Moldova în acest an. UPDATE: Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat marți, 19 decembrie 2017, în cadrul unui briefing de presă, schimbarea a 7 miniștri din cadrul Guvernului de la Chișinău. Astfel, Iurie Leancă, actualul vicepreședinte al Parlamentului, va deține funcția de vicepremier pentru integrare europeană, Cristina Lesnic – vicepremier pentru reintegrarea țării, Chiril Gaburici, fost prim-ministru, va ocupa fotoliul de ministru al Economiei și Infrastructurii, Svetlana Cebotari va fi noul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Liviu Volconovici – ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Tudor Ulianovschi – ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene și Alexandru Tănase – ministru al Justiției. Potrivit liderului PDM, actuala componență a Guvernului și-a făcut bine datoria, însă pentru continuarea reformelor este nevoie de o schimbare.// Deutsche Welle vă propune o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale anului politic 2017 de la Chișinău. Cu siguranță se poate spune că 2017 a fost anul Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), care a ținut sub controlul său atât Parlamentul, cât și Guvernul. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie n-au arătat o schimbare radicală de opinie a societății față de această formațiune politică. Întârzierea implementării reformelor și soluționării celor mai acute probleme ale țării, dar și scandalurile legate de liderul partidului, Vlad Plahotniuc, au sporit neîncrederea cetățenilor că actuala clasă […]

Игорь Додон дал себя обойти. Как Конституционный суд расчищает Владимиру Плахотнюку путь к власти

Конституционный суд (КС) в очередной раз изменил правила игры в молдавской политике. По его решению назначить министра, судью, посла или промульгировать закон теперь можно и без согласия и участия президента Игоря Додона. В нужный момент по той же модели возможно будет назначить и нового премьер-министра. К этому посту давно присматривается лидер Демпартии Владимир Плахотнюк, и вопрос лишь в том, когда он предпримет очередную попытку добиться своего, говорят эксперты. Конституционный суд 17 октября постановил, что в случае отказа президента исполнить свою конституционную обязанность этим правом временно наделяется спикер парламента или премьер-министр. Суд принял это решение, рассмотрев жалобу правительства в связи с отказом президента Игоря Додона утвердить выдвинутую повторно премьером Павлом Филипом кандидатуру Еуджена Стурзы на пост министра обороны. В своем решении КС, однако, высказался в более широком контексте. Речь идет не только о назначении министров, но и об отказе президента исполнять любые конституционные обязанности. То есть, например, промульгировать принятые парламентом законы, назначать судей, послов или кандидата на пост премьер-министра, предложенного парламентским большинством. В каждом из таких случаев депутаты или правительство могут обратиться в Конституционный суд, и он примет решение наделить спикера парламента или премьер-министра правом исполнить эту функцию вместо президента. После объявления решения КС некоторые СМИ и эксперты поторопились сообщить, что суд постановил временно отстранить Додона от должности президента. Но из опубликованного решения КС стало ясно, что это не так. О приостановлении исполнения Додоном полномочий президента речь не идет. Он остается президентом, просто больше не сможет «блокировать» решения правительства и парламента. Сам Додон на брифинге сказал, что не станет подписывать указ […]

Expert în problema transnistreană: Situația în stânga Nistrului va rămâne aceeași

DW a realizat un interviu cu ex-consilierul politic al primului ministru al Republicii Moldova și expertului în problema transnistreană, Vlad Kulminski, despre semnificația alegerilor din regiunea transnistreană, Pe 11 decembrie 2016, moldovenii de pe malul stâng al Nistrului au ales un nou președinte al regiunii separatiste. Vadim Krasnoselski a acumulat peste 62% din voturi, în timp ce principalul său oponent, Evgheni Șevciuk, a obţinut doar 28%. Rezultatele scrutinului au surprins opinia publică, mai ales după ce socialistul Igor Dodon, proaspătul președinte de la Chișinău, l-a felicitat pe așa-numitul președinte de la Tiraspol. Deutsche Welle a realizat un interviu cu ex-consilierul politic al primului ministru al Republicii Moldova și expertului în problema transnistreană, Vlad Kulminski, care a vorbit despre semnificația alegerilor din regiunea transnistreană, perspectivele dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, dar și despre planurile de federalizare a țării. DW: Duminica trecută au avut alegeri în regiunea transnistreană. Spre surprinderea tuturor a câștigat detașat, chiar din primul tur, Vadim Krasnoselski. Ce înseamnă această victorie pentru regiune? Vlad Kulminski: Pentru mine această victorie nu a fost surprinzătoare. Eu cred că, de fapt, a fost un rezultat destul de logic, pentru că locuitorii din regiunea transnistreană sunt acum interesați, în primul rând, de situația economică destul de dificilă și existența locurilor de muncă. În 2011, atunci când fostul președinte Șevciuk a câștigat alegerile, a promis niște reforme economice profunde pe care nu le-a realizat. Ceea ce a făcut însă a fost instituirea controlului în toate sferele economiei care aduceau profit. De aceea, deja […]