Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), au organizat vineri, 12 aprilie curent, la Taraclia, cel de al doilea eveniment local în format de dialog, din cadrul proiectului „Promovarea societății civile și dialogului interetnic în Republica Moldova în contextul procesului de asociere cu UE (CIVID)“.

În deschiderea evenimentului, cu un cuvânt de salut a venit Iulian Groza, Director executiv, IPRE, iar Viktoria Palm, manager de proiecte IEP a vorbit despre scopurile și obiectivele proiectului. Totodată, Maria Paslari, rectorul Universității „Grigorii Țambalac” din Taraclia, care a găzduit evenimentul, a vorbit despre minoritatea bulgară din regiune, precum și despre problemele cu care se confruntă reprezentanții acestei etnii. Vera Petuhov, Director general adjunct, Agenția Relații Interetnice, a prezentat participanților principalele concluzii ale eforturilor care le depun autoritățile în promovarea dialogului inter-etnic.

În cea de a doua parte a evenimentului participanții au fost divizați în patru grupuri. La fiecare masă a fost desemnat un moderatori, care a dezbătut timp de 15 minute un subiect din cele patru tematici alese anterior: educația și mass-media (moderat de Lidia Paslari, jurnalistă, Taraclia); dezvoltarea economică (moderat de Nicolai Cheleș, Co-Coordonator al Platformei Tineretului Pentru Solidaritate Interetnică); drepturile sociale (moderat de Andrei Popov, IPIS); Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (moderat de Vitalie Ponomariov, istoric, Cahul). Dialogul a fost organizat rotativ, astfel că fiecare tematică a fost discutată în fiecare din cele patru grupuri.

Scopul acestui exercițiu a fost identificarea problemelor și măsurilor ce trebuie implementate privind consolidare a relațiilor interetnice în regiunea Taraclia. Iată unele din cele mai importante concluzii ale dezbaterilor:

• Principală problemă constatată este că majoritatea surselor mass-media manipulează și nu este independentă financiar, iar internetul rămâne a fi cea mai importantă sursă de informare în regiune. Totodată, mass-media care difuzează în limba de stat nu este accesibilă minorităților din regiune, iar o soluție ar fi subtitrarea știrilor într-o limbă vorbită de minorități. Participanții au propus drept soluție ca finanțarea mass-media să fie făcută fie din bugetul local sau cel de stat. O altă propunere a fost organizarea mai multor instruiri locale de informare privind calitatea contentului, precum și despre cum pot fi detectate știrile false.
• Cunoașterea și vorbirea precară a limbii române de către minorități este o barieră pentru dezvoltarea economică din regiune. Dar, totodată participanții au menționat că utilizarea trilingvismului, care este caracteristic zonei Taraclia, ar aduce mai multe investiții în regiune. O altă problemă ține de faptul că tineretul local nu prea cunoaște despre business incubatoarele din regiune, iar pentru a soluționa această problemă ar trebui sporit gradul de interes. Puține cunoștințe în domeniul scrierii și gestionării proiectelor rămâne a fi o barieră în dezvoltarea afacerilor, iar o îmbunătățirea a cooperării mediului de afaceri cu tineretul ar diminua din acest efect.
• Taraclia este un raion dispersat, iar din această cauză cetățenii nu au un acces facil la serviciile medicale. Localnicii care sunt aproape de alte centre raionale sunt nevoiți să parcurgă un drum lung până în Taraclia, deoarece nu sunt primiți gratuit în centrele medicale din alte raioane. Astfel, ar trebui sporită cooperarea inter-raională între serviciile medicale. Participanții au menționat că problemele sociale din Taraclia sunt comune întregii țări, iar pentru a le depăși ar trebui să existe o comunicare suficientă între autoritățile publice centrale și locale.
• Cetățenii din zona Taraclia au cunoștințe limitate privind integrarea Europeană, europenizare și Acordul de Asociere UE-RM. Aceste probleme sunt alimentate de către politicieni, discursul cărora polarizează și mai mult societatea. Pentru a depăși aceste probleme este necesar de dezvoltat programe de informare, precum și deschiderea unui Centru de informare UE în Taraclia.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea societății civile și dialogului interetnic în Republica Moldova în contextul procesului de asociere cu UE (CIVID)“, realizat cu susținerea Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Proiectul va derula timp de 11 luni (2018-2019) şi are drept obiectiv îmbunătățirea armoniei sociale la nivel regional prin încurajarea discursului public și elaborarea propunerilor de politici publice referitor la integrarea grupurilor etnice, precum și sprijinirea implementării Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova. Printre acțiunile planificate se numără dezbateri publice, ateliere de lucru şi dezbateri TV în regiuni precum Soroca și Taraclia. Pe final experții vor veni cu o serie de recomandări de politici privind îmbunătățirea cadrului legal referitor la integrarea minorităților.