Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) a organizat pe 21 februarie conferința internațională „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”, ca rezultat al implementării proiectului susținut de Fundația Soros Moldova și Ambasada Regatului Țărilor de Jos.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un mesaj video, difuzat în cadrul evenimentului, a enumerat câteva măsuri care pot fi luate imediat pentru încurajarea și facilitaea studierii limbii române și găgăuze în UTA Găgăuzia.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: Știu că la Ceadîr-Lunga, nu pot să fie formate clase cu studierea limbii române, din cauza lipsei profesorilor. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să se implice pentru asigurarea școlii din Ceadîr-Lunga cu profesori de limbă română. De asemenea în Codul educației trebuie să fie inclus conceptul de educație multilingvă.

 

Ce este educația multilingvă, la care face referință președinta, puteți afla din video realizat în cadrul acestui proiect: Ce presupune educația multilingvă?

Prezentă la eveniment, guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a menționat că, în prezent, șase mii de copii în 45 de licee și gimnazii din Găgăuzia studiază limba română.

Irina Vlah, guvernatoarea UTA Găgăuzia: Visul meu este ca tineretul să nu plece din țară, dar să își vadă viitorul în Republica Moldova. Datoria noastră este să le creăm oportunități pentru ca ei să se simtă realizați și apreciați aici, acasă. Ne dorim mult ca tinerii din Găgăuzia să aibă posibilități de a fi antrenați după absolvire în instituțiile publice la nivel național, dar fără cunoașterea limbii române, limbii oficiale, acest deziderat nu are șansa de a se materializa.

Directorul executiv al Fundației Soros Moldova, Petru Culeac, a subliniat rolul autorităților în asigurarea coeziunii sociale a țării.

Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova: Autoritățile trebuie să promoveze politici publice precise și eficiente, pentru a opri excluderea socială a grupurilor etnice care locuiesc în Republica Moldova. Sper că evenimentul de astăzi va contribui la impulsionarea dialogului interinstuțional care să servească cetățenii din Găgăuzia, în special prin crearea condițiilor necesare pentru participarea deplină a locuitorilor autonomiei la viața socială, culturală și politică a țării.

Șeful oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, Floris van Eijik, la fel a subliniat necesitatea colaborării autorităților de la Chișinău și Comrat.

Floris van Eijik, șeful oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos: Eu sunt în favoarea promovării diversității în toate modalitățile și formele sale, de asemenea promovarea diversității în limbi. Acest fapt contribuie la o coeziune socială mai puternică. Este important să ne asigurăm ca găgăuzii să se simtă parte a acestei țări. Dar de asemenea este foarte important ca Chișinăul și Comratul să lucreze împreună pentru ca să vină cu soluții mai bune.

În cadrul proiectului, o echipă de experți locali și internaționali a elaborat o Evaluare a situației privind studierea limbilor găgăuză și română în UTA Găgăuzia și Foaia de parcurs pentru implementarea recomandărilor bazate pe analiza legislației relevante, inclusiv a standardelor internaționale, precum și a politicilor și programelor Guvernului și autorităților din autonomie.

Documentul poate fi consultat aici:
Evaluarea situației cu studierea limbilor găgăuze și române în UTA Găgăuzia

Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS: Schimbările în educație sunt schimbări complexe care necesită foarte multă atenție. Dar ne bucurăm foarte mult că despre necesitatea acestui proiect noi am aflat, în primul rând, de la cei care au nevoie de el: pedagogi, părinți, manageri din educație și elevi. Și ce vor ei? Ei vor sa învețe limba română într-un mod mult mai eficient, mai rapid, ca sa fie ingerați în societate și ei vor să învețe limba lor materna, limba găgăuză.

 

 

Transmisiunea live a conferinței poate fi accesată aici: Conferința internațională „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”