Institut für Europäische Politik (IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat o dezbatere TV la postul RealitateaTV, realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”.

Invitații la dezbatere, care a fost moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru, au vorbit despre vulnerabilitățile, fricile și soluțiile în parcursul integrării europene a Republicii Moldova.

În continuare, vă propunem principalele intervenții ale vorbitorilor:

Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS: Cel mai important ce trebuie să facem noi acum este să avem grijă de spațiul nostru informațional. Suntem practic zilnic ținta atacurilor informaționale. Al doilea lucru pe care trebuie să-l facem este să consolidăm birocrația sănătoasă, ca fiecare pe domeniul lui să își facă treaba.

Ileana Pîrgaru, moderatoare: Acest pachet Ucraina –  Republica Moldova mai degrabă ne avantajează sau dezavantajează? Sau deja Republica Moldova este decuplată de Ucraina și mergem pe cont propriu?

Iulian Groza, director executiv IPRE: Cred că este foarte bine că noi, Republica Moldova și Ucraina, ne ajutăm reciproc în promovarea agendei noastre europene.

Din momentul în care suntem la lansarea oficială a negocierilor practic noi suntem deja la o etapă mai tehnică unde suntem pe cont propriu. Negocierile de aderare vizează fiecare țară în parte, respectiv de noi va depinde cât de repede și calitativ vom putea să avansăm în negocierea celor 35 de capitole din tratatul de aderare. Ucraina nu ne va aștepta dacă va avansa mai repede și noi nu vom aștepta Ucraina, așa a fost și în cazul Balcanilor.

Ileana Pîrgaru: A fost dat publicității un nou sondaj de opinie realizat de IMAS. Potrivit acestui sondaj 54% dintre respondenți își doresc aderarea țării la UE, 39% doresc să adere la uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. Cum vă pare acest raport de forțe?

Vadim Pistrinciuc: Sunt două elemente în analizarea percepțiilor oamenilor. Primul ține de realitatea obiectivă, lucrurile evidente care te înconjoară: circulația, beneficii, economie, export, și altele țin de paternuri ideologice, influențate de prea multă abundență informațională nocivă.

Eu cred că sprijinul real al UE în Republica Moldova este mult mai mare.

Dar nici nu știu dacă mai există integrarea în Uniunea Vamală. în rezultatul sancțiunilor economia acestor țări suferă foarte mult. Nu mai există liberă circulație de mărfuri chiar peste tot. Ca o uniune economică acest parteneriat nu mai este funcțional.

Ileana Pîrgaru: Credeți că se va schimba tabloul, sau cam acestea sunt cifrele?

Iulian Groza: Tendințele din ultimii doi ani arată că susținerea pentru aderarea la Uniunea Europeană în Republica Moldova crește și scade sprijinul pentru opțiunea Euro-Asiatică. Tot mai mulți oameni de afaceri au acces pe piețele europene: 2/3 din exporturile noastre sunt direcționate pe piețele  europene. Nu a existat o acaparare a pieței noastre de produse din UE, așa cum mergeau miturile anterior, lucrurile s-au aranjat, noi ne-am conectat, noi deja ne integrăm economic cu UE. Această integrare a fost multiplicată cu posibilitatea de a circula liber în spațiul UE.

Pe de altă parte mai multă lume înțelege că Rusia aduce război, pericol, instabilitate și insecuritate.

Sondajele captează doar rezidenții Republicii Moldova fără Transnistria și fără diasporă.  Peste 2/3 din diasporă sprijină opțiunea UE și evident că exercițiul referendumului care vine, este o ocazie ca noi toți să punem punct pe aceste discuții interminabile care le duc politicienii la noi în țară, dacă trebuie sau nu să aderăm la UE.

Evident că nu va fi simplu. Există o campanie de demotivare cetățenii de a merge la referendum, de a îl boicota, și acesta este un pericol pentru că în Moldova noi nu avem o tradiție de referendum.  E o chestiune nouă care trebuie să învățăm.

Ileana Pîrgaru: Domnul Groza a făcut referire la efectele războiului. Există un narativ care este alimentat și de vocea Mariei Zaharova, care spune că orice apropiere de UE va însemna reluarea scenariului Ucrainei, cum combateți aceste narative?

Vadim Pistrinciuc: Totul este de fapt invers. Unde e război? In Rusia e război.

Lucrurile stau mai simplu. Oamenii pur și simplu trebuie să-și pună niște întrebări. Într-adevăr, au existat perioade când principalele remitențe, banii moldovenilor din afară,  veneau din Rusia. Știți cât e acuma – 12% din CSI și mai mult de 80% vine din Vest.

Tu vrei ca cineva să decidă în locul meu? Eu nu cred că chestiunea referendumului ține doar de politicieni, dar eu nu cred că eu, ca cetățean, trebuie să las politicienii să decidă pentru mine o chestiune atât de importantă.

Ileana Pîrgaru: În Republica Moldova cine sunt principalele victime ale propagandei? Vorbitorii de limbă rusă care nu au acces la informații în română, persoanele de vârsta a doua, a treia care sunt nostalgice după URSS,  sau tinerii, care în general nu se informează?

Vadim Pistrinciuc: Din toate câte puțin. Printre vorbitorii de limbă rusă există oameni care au poziții ultra europene, mai ales după război. Mai degrabă există o diferență în profilul socio-demografic: educație mai scăzută, un venit sub cel mediu, localitățile mai deprimate și mai îndepărtate, aici există un trend. Sunt și oameni cu un nivel de trai foarte bun, dar care sunt expuși la anumite surse de informație. Aici internetul a depășit televiziunea în popularitate. Nimic nu este omogen.

Ileana Pîrgaru: De ce Republica Moldova este atât de vulnerabilă când este vorba de propagandă și ce ar trebui să facă autoritățile?  Soluția închiderii televiziunilor nu știu dacă a dat mare roade pentru că toată lumea a migrat pe online.

Iulian Groza: Dincolo de acțiunile de contracarare comunicarea pro activă este cea mai sigură cale pentru a ajunge la cât mai multă populație. Viteza cu care ajunge informația, tot contează foarte mult. Sânt chestii care trebuie să învățăm. De exemplu dacă o informație ne trezește frică, o emoție negativă, precis că trebuie să se aprindă becul.

Într-adevăr, spațiul informațional este divers și există foarte multe instrumente. Informațiile pe care le obținem din surse media neprofesionale, de exemplu Telegram sau TikTok, nu sunt informații la care se aplică politici editoriale sau care respectă reguli de jurnalism etc. Ele se utilizează în toată lumea ca instrument de propagandă.

Ileana Pîrgaru: Domnule Pistrinciuc, dumneavoastră ați spus că societatea noastră nu este omogenă. Ce ar trebui să facă autoritățile, să-și targheteze mesajele pentru fiecare categorie în parte și pentru fiecare regiune în parte?

Vadim Pistrinciuc: Dacă noi așteptăm ca doar statul să facă regulă în politica informațională noi vom rămâne nemulțumiți. Statul are instrumente  limitate și de multe ori este reglementarea excesivă. Noi trebuie să creăm niște sisteme sociale.

Înregistrarea integrală a dezbaterii urmăriți aici:  https://www.youtube.com/watch?v=U1FatKgRXDE&t=2447s

Această dezbatere este realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei.